Muzeul Etnografic Bozieș


pag19_01

Școala  Gimnaziaă  cu  clasele  I-VIII   Bozieș,  în  calitate  de  instituție   formatoare  de   tineri  absolvenți,  este   responsabilă  pentru  cultivarea  si   păstrarea  culturii   tradiționale a  zonei  din  care  își   recrutează   elevii  și,  totodată ,  săditoare a  respectului  pentru  aceste  valori  eterne, în mintea  si  inima  celor  ce  îi  calcă  pragul.  Astfel,  și-a   propus   sa  scoată  din  lada  de  zestre   cele  mai  de  preț  comori  ale  satului care  ni  s-au   păstrat  pâna   în  zilele  noastre  și  să  le  organizeze  într-o  ordine   pe  care  o  veți  descoperi  mai  jos.

A)  GOSPODĂRIA

1)   CASA  specifică   zonei   era  construită  din  cărămidă  nearsă,  în  vremurile mai  vechi,  iar mai  apoi, din  cărămidă  arsă  în  cuptoare  speciale,  pe  o  fundație  din  piatră,  adusă  dintr-o  carieră  sau  din  piatra  de  râu.  La  exterior  avea  o  prispă  (târnaț)  unde  se  dormea  in  verile  călduroase ,  la  care  se  ajungea  urcând  niște  scări  de  piatră.

Chețiu

Chețiu

Chețiu

Chețiu

Chețiu

Bozieș

Bozieș

Bozieș

Bozieș

Bozieș

Biserica ortodoxă din Bozieș

2.INTERIORUL   casei   tradiționale,  era  compus  din  două  camere,  prima   (tinda) era  de  obicei,  locul  unde  se gătea,  se  lua  masa,  și  se  dormea,  o  ușă  dădea  intr-o  cămară  locul  unde  se  păstrau  alimentele,  iar  o  altă  ușă,  trimitea  către  ,,camera dinainte,, păstrată  pentru  oaspeți,  pentru  sărbători si  alte  evenimente speciale,  precum  nunta,  botezul,  sau  înmormântarea (prohodul).

TINDA

Pat cu saltea din paie (strujac)

Pat așternut

Tavanul cu grinzi de lemn

Fierul de călcat (ciclazăul)  era  așezat  pe soba (plotul) din tindă

Fierul de călcat (ciclazăul) cu jar

Ciclazău cu cocoș

Ciclazău

,,CAMERA  DINAINTE,,

Laița (canapeiul),masa și scaunele

Farfurii (blide)și ulcele

Lada de zestre

Iluminatul camerelor se realiza cu ajutorul unei lămpi cu petrol  agățată grinzii centrale  a camerei.

Lampă cu feștilă agățată la grindă

Lampă cu feștilă agățată pe un perete

Lompașul era folosit pentru iluminatul grajdului

Lompaș atașat carului atunci când circula noaptea

3.PEREȚII  camerelor  erau  decorați  cu  lucruri  realizate  in  fiecare  gospodărie, cum  ar  fi,  păretarele ,prosoapele (tindeauăle),  sau  cu  farfurii (blide),  rame   pictate  pentru   fotografii ,achiziționate  din  târgul  Gherlii  sau  al  Lechinței.

Icoane pictate pe sticlă

Adam și Eva

Motivul izgonirii lui Adam și Eva din Rai

Răstignirea lui Iisus Hristos

Motivul greco-catolic al Preasfintei inimi a lui Iisus Hristos

Sfântul Gheorghe omorând balaurul

Sfântul Anton

Rame pictate pentru fotografii

Reprezentarea cerbului

Lalele

Bujorii

Farfurii (blide)

Ulcioare

Ulcioarele stăteau atârnate de grinda camerei

Ulcioare de dimensiuni mici

4) CĂMARA  găzduia oalele în care se fierbeau sarmalele (găluștele), oalele în care se păstra dulceața (silvoiul), sau  grăsimea de porc (unsoarea), tocurile pentru ținerea brânzei. Acestea erau așezate pe rafturi din lemn (stălaje).

Oalele în care se fierbeau sarmale

Oale pentru smântână (groșcior)

Strecurătoare pentru samburi

Strecurătoare (hârgău) cu găuri mici pentru silvoi

Strecurătoare (hârgău) cu găuri mari pentru fasole

Ulcioare ( cănți  din  lut)

Ceaun

Ceaunul era folosit pentru fierberea mămăligii

Tigăi

Obiecte de uz casnic din lemn

Fund de lemn (culpător)

Coveți

Covata mică se folosea la frământatul pâinii

Covata cufundoasă se întrebuința la spălarea intestinelor de porc (mațelor)

În covata mare se frământa aluatul de pâine și de mălai

Sucitoare

Cu ajutorul sucitorului mare se întindea pătura pentru tăieței (tomnagi)

Sucitor

Linguri

Linguri

Lingură mică

Lingură mică pentru mestecatul în oalele cu mâncare

Lingură mare (linguroi) -mestecarea silvoiului

Tocuri

Toc în care se păstra brânza

5. PODUL  casei   era  folosit  pentru  depozitarea  pieselor  razboiului  de  țesut,   porumbului  (mălaiului),  fasolii , nucilor,  și  de  asemenea,   pentru  afumarea  produselor  obținute  din  carnea  porcului.

Sucale

Vârtelnițe

Vârtelnița -se depăna lânița pe ghem

Alt tip de vârtelniță

Suveici

Suveica ușura trecerea firului de lână prin pânza războiului de țesut

Suveica și țeava

Coșuri

Coș împletit din nuiele în care se păstra porumbul (mălaiul) în podul casei

Coș împletit pentru păstrarea fasolei

Coș împletit

Prispa sau  târnațul era  întrebuințată de unii țărani drept loc de dormit în nopțile călduroase ale verii, suport pentru uscarea hainelor, aerisirea țesăturilor, sau ca spațiu în care se ținea o mică râșniță cu ajutorul căreia se măcina porumbul și se obținea păsatul, un tip de făină de porumb măcinată mai dur.

Râșniță

Râșniță manuală cu piatră pentru măcinat

Locul în care se puneau boabele de mălai (grăunțele)

Orificiul prin care ieșea păsatul

6. TERENUL  din jurul  casei  era  compus  dintr-o   curte (ocol)  unde  se  aflau  grajdul,  anexele,  cotețul  porcilor, cătrețul  găinilor,  hambarul (găbânașul)  cu  un  beci  (pivnița)  si  o  grădina   cu  porumb.Orice  casă  avea  săpată  o  fântână  cu  o  cumpănă ,  folosită  pentru  nevoile  casnice .

a) GRAJDUL

Grajdul era compus din poiată, șură și fânar (puic)

Căzile în care fermentau prunele

b) HAMBARUL  (GĂBÂNAȘUL)

Hambar (găbânaș) la parter erau depozitate butoaiele, murăturile iar la etaj făina

Butoiul cu varză (bucea pentru cureci)

Butoi de vin

Etajul găbânașului era rezervat păstrării făinei

Lădoi compartimentat pentru cereale

Literă de măsurat cereale

Literă

c) CUPTORUL  DE  PÂINE

Cuptorul folosit la coacerea pâinii, a cozonacului,la uscarea prunelor

Lelea Paraschiva frământând aluatul de pâine

Tăpțâie în care se cocea pâinea

Tăpțâie

Tăpțâie

d) COTEȚUL PORCILOR

Cotețul porcilor

e)  FÂNTÂNA

Cumpăna de la fântână

Adăpătoare (halău) pentru animale

7) GRĂDINA CU FLORI

Fiecare căsuța avea o grădinuță cu flori îngrijită atent de fete.

Plante anuale

Narcise galbene cu floarea plină

Narcise albe

Lăcrămioare (Mălaiul Cucului)

Stanjeni

Bujorul rosu (Ruja)

Bujorul alb

Sastiut

Arbuști decorativi

Liliacul (Broșteanul)

Lemnul alb

Plante cataratoare

Trandafirul (Rugul ) rosu

G)  UNELTE

Principalele unelte  utilizate  de  țăranul  român  erau  adaptate diferitelor  lucrări  realizate  de  acesta  in  decursul  vieții  sale,  necesare traiului  său. Fiecare  gospodărie  avea  un  car  tras  de  animalele  de povară,  vacile,  bivolii, boii  si  caii   dupa  gradul  de  instărire  al  fiecărui  țăran. Desigur  ca  acesta  avea  o  serie  de  alte  atelaje  mai  mici atașate  acestuia,  plugul, teleguța, grapa,  sau  uneltele  agricole  propriu  zise:  coasa, furca ,grebla, sapa etc.

Carul-folosit pentru transportul recoltelor de la câmp

Jugul -cu ajutorul lui se prindeau vacile la car

Sania

Plugul cu brăzdar de fier și teleguța

Grapă cu colți de fier

Coasă

Greblă

Plivitor

Sapă intrebuințată la prășitul mălaiului

Seceră-cu ajutorul ei se aduna grâul

Secure-tăiatul lemnelor

Fierăstrău

Ciocan

C) MEȘTEȘUGURI

Ne-am  propus  sa  scoatem  in  evidență  câteva  preocupări  mai  importante  ale  oamenilor  zonei ce aparțin creației  populare.

1)TORSUL -materia  primă  se  obținea  prin  prelucrarea  lânii oilor  si  a  cânepii  cultivate  .

a) Torsul cânepii

Fuior de cânepă

Fuior

Meliță-folosită la prelucrarea cânepii

Piaptăn-torsul cânepii

Piepteni

Hecelă-torsul cânepii

Hecelă și piepteni

Hecela și piaptănul

Caier din canepa

b) Torsul lânii oilor

Mașină de tors

Furca de la caier cu șezut (tălcig) a fetelor și a nevestelor

Furcă mare de la caier cu scăunel a femeilor în vârstă

Lână pregătită pentru tors

Caierul și fusul

Fuse cu coceni și cu rotițe

Fus cu rotiță

2) URZITUL

Urzoi

Urzoi

Detaliu urzoi

Detaliu urzoi

3)   ȚESUTUL

Război de Țesut

Țesutul preșurilor

Pânză

Pânza constituia materia primă pentru coaserea cămășilor,a tindeelor,a poalelor

Poale țesute din bumbac

Poale cu cipcă lată

Zadii

Zadie cu ornamente specifice câmpiei

Zadii țesute din lână

Zadie cu fir din lameu (sârmă)

Zadie

Pieptare  țesute

Pantaloni

Guburi de lână

Gub de iarnă purtat de femei

Gub

Gub bărbătesc

Brâu

Brâu cu motive florale

Brâul era folosit la strângerea mijlocului fetei

Lepedeauă

Țoale din lână

Fețe de masă

Păretare

Preșuri

4)  CUSUTUL

a) Cămăși pentru femei

Pieptare purtate de fete

b) Cămăși pentru bărbați

Carpete (păretare)

Motive maghiare

Față de masă -maci

Tindeauă

Perne

Motive florale-maci

Motive florale și motive geometrice

Motive geometrice

5)  TÂMPLĂRITUL

Ferestre

Uși

Laițe (canapei)

Motive întâlnite pe laițe

Mese

Scaune

Ornamente exterioare

Grilajul din lemn de la grajd

Scaun pentru mezdrit-se folosea la realizarea sindrilei utilizata la acoperirea caselor

D) PORTUL   POPULAR

Costumul   specific  Văii Meleșului  se încadrează  în  arealul   motivelor  populare  specifice  zonei  de  Câmpie  a  Transilvaniei,    predominând  mai  mult  negrul.

1. Costumul  popular  femeiesc  are  în   compunerea  sa,  o  cămașă, peste  care  se  punea  o  vestă  neagră  ori  albă sau  un  pieptar (femeile în  vârstă), se  continua  cu  poalele,  mărginite  în  față   și  în spate  de  două  zadii  negre, iar  în  picioare  femeia  purta  cizmulițe  sau  opinci.  Fetele  nemăritate purtau  părul  prins  în  coadă, iar  după  căsătorie  purtau  un  batic  colorat.  Iarna  peste  aceste  veșminte se  îmbrăca  și  un  gub de pănură.

Costumul popular specific fetelor

Port popular femeiesc maghiar

Curtean Lucreția și Lupșa Susana

2.Costumul popular bărbătesc  era  compus  din  cămașă , pieptar,  o  curea  din  piele, pantaloni (cioareci) opinci  și  cizme (țăranii  mai  înstăriți) iar  pe  cap vara  se  purta  un  clop cu pană  de  mușcată, iar  în  anotimpul  geros  o  cușmă (șapcă).

Port popular îmbrăcat de feciori

Portul popular îmbrăcat primăvara și toamna

Port popular de iarnă

Port popular specific iernii (gubul și cușma)

Costum popular de copil -Ioan Flueraș

Ioana, Cosmin și Ioan Părăuan,

Vasile și Lucreția Curtean

Vasile și Floarea Flueraș

Curtean Silvia,Flueraș Ioan și Ciocan Ana

Curtean Vasile,

Mălinaș Ioan (moșu Ioan)

Familia Pintea

Ansambluri folclorice

Perechi de dansatori din Bozieș-1961

Ansamblul folcloric al Școlii Generale Bozieș

Ansamblul de dansuri maghiare

Costumul popular era completat cu câteva componente cumpărate sau realizate la comandă după măsurile fiecărui tânăr sau tânără de meșteri populari foarte pricepuți în lucratul pielii de obicei originari din zona Lechinței.

Pieptare femeiești

Pieptar femeiesc -detaliu față

Pieptar femeiesc-detaliu spate

Năframă -acoperea capul femeii măritate

Podoabe

Salba de taleri

Pieptare bărbătești

Pieptar bărbătesc -detaliu față

Pieptar bărbătesc-detaliu spate

Pieptar- detaliu față

Pieptar -detaliu spate

Cizme

Cizme purtate de femeile maghiare

Cizme purtate de femei

Cizme purtate de bărbați

Opinci

Curele

Cușma

Cușma acoperea capul bărbațiilor iarna

Cușma era confecționată din pielea mielului

E) OBICEIURI  ȘI  TRADIȚII

FOLCLORUL

Satul Bozies era vestit pentru ceterasii sai , a caror coarde rasunau la jocurile de la sura sau in sezatori, deasemenea pentru aceeia care stiau canta ori striga la nunti.Mai jos o veti asculta pe lelea Ana , interpretand cateva cantece, auzite la radio in vremea tineretii dumneaei si mai apoi pe o tanara foarte talentata, Iulia Mesaros nascuta pe aceste meleaguri ,in prezent solista a ansamblului Somesul din Beclean.

Lupsa Ana

Lupsa Ana 2

Lupsa Ana 3

Iulia Mesaros- Ma Ioane badisor

Iulia Mesaros – Satu meu de peste vale

1)Obiceiuri legate de momentele importante ale vieții omului, precum botezul, căsătoria (nunta), inmormântarea.

Nunta

Mireasa

Mirele si mireasa

Stegarii

Drustele

Colacarii

Pomul

Starostele inchinand

Socacita cu gaina

Alaiul de  nunta

Cemători cu steag

Feciori cu sticlele (glăjile) de țuică (ginars)

Înmormântarea

2)Obiceiuri specifice sărbătorilor religioase importante: Colindatul, Irodul, Turca, Sorcova, Sânzienele.

Pomul de Craciun

Colindatul

Turca (capra)

Steaua

3) Obiceiuri specifice păstoritului : Împreunatul oilor.

Oale folosite la măsuratul laptelui

F) OCUPAȚII

Este remarcabil faptul că produsele neccesare traiului de zi cu zi erau obținute  în fiecare gospodărie într-o armonie cu natura, spunem asta deoarece totul se folosea nimic nu era aruncat.

1) CULTIVAREA  PLANTELOR

Legume

Ceapa

Porumb

Stiuleți de porumb (cucuruzi de mălai)

Pupi de jupci

Cartofi

Cartofi (baraboi)

Cereale

Clai din snopi de grau

Boabe de grâu

Spice de orz

2)CREȘTEREA  ANIMALELOR

Oi

Vaci

Bivoli

3) APICULTURA

Coșniță

4)  CULTURA VIȚEI DE VIE  (VITICULTURA)

Pantele line, domoale, expuse soarelui, sunt prielnice cultivării viței de vie, acest fapt a fost intens exploatat de țăranii zonei, dovadă sunt viile ce mai există și astăzi .

Cuvă în care se storceau struguri

5)  CULTURA  POMILOR FRUCTIFERI

Mărul

Părul

G) BUCATE  TRADIȚIONALE

Mâncărurile pregătite în fiecare casă țineau cont de ciclurile sărbătorilor religioase, astfel că avem mâncarea de dulce, care se consuma în afara posturilor și mâncarea de post gătită în timpul Postului Paștelui (Postul Mare) a postului Crăciunului sau a altor posturi mai mici de peste an.

1)  MĂMĂLIGA

Mămăliga -obținută din făină de porumb (mălai)

Mămăliga cu dulceață -consumată în zilele de post

2)  PĂINEA   (PITA) DE CASĂ

Pâinea-obținută din făină albă de grâu

3)  MĂLAIUL

4)  PREPARATE  DIN CARNEA PORCULUI

Porcul era animalul crescut în fiecare gospodărie țărănească pe parcursul unui  an, ce era apoi sacrificat în preajma sărbătorilor de iarnă.

Cârnațul

Slănina

Toba

Maioșul

Sângeretele

5)  PREPARATE DIN CARNEA MIELULUI

Drobul de miel

6)  ZAME

Zama de tăieței (tomnagi)

Zama de cartofi (baraboi)

Zama de  fasole

Zama de fructe uscate (pere,mere,prune)

7)  GĂLUȘTELE

Găluște cu păsat în foi de varză

8)  DESERTUL

Plăcinta ( cu silvoi, cu dovleac-ludău, cu brânză)

Plăcintă cu brânză de oi

Placinta cu marar si cu ceapa

Cozonacul (colacul) cu nucă, cu mac

Cozonac (colac) cu nucă

Brânzoica

Păscuța

Pasca se consuma în preajma Paștelui

Cocorada

Cocoradă cu mere

Colăceii

Colăcei din făină albă -îi primeau copii la colindat

Gogoșile (pancovele)

Pancovele erau puse pe masa preotului la Bobotează

Ciurigile

Ciurigile se obțin din aluat de păine și smântână

Lipia (lipcia) din făină de grâu

Lipcia cu dulceață

9)  BĂUTURI

Țuica (jinarsul) de prune

Glajă cu jinars de prune

Vinul (jinul)

Vin roșu

Vinul (jinul) alb

Prof.Rațiu Daniel